Sapun la rece sau sapun la cald?

Exista credinta conform careia sapunurile facute prin metoda “la rece” sunt mai bune decat cele facute prin metoda “la cald”, pentru ca “la rece” proprietatile uleiurilor se pastreaza, nefiind fierte. Se arunca astfel o mica umbra asupra sapunurilor facute la cald, umbra care, din punctul meu de vedere, este nejustificata. Sa va spun si de ce cred eu asta.

Cand se lucreaza la rece, teoretic se amesteca cele doua faze la temperatura de aproximativ 40 de grade. Ceea ce nu se prea spune, este faptul ca reactia de saponificare este o reactie exoterma. Amestecam cele doua faze, si sapunul va incepe sa se incalzeasca. Mai mult sau mai putin, in principal in functie de reteta dar si de cantitatea de sapun pe care o facem. Apoi, daca se toarna sapunul in forme mai adanci si se izoleaza sapunul, cu siguranta el se va mai incalzi. Uneori, el trece printr-o faza in care arata ca un gel, cand, credeti-ma sapunul este foarte foarte cald. Uneori fierbinte.

Singura metoda prin care ne putem asigura ca sapunul nu se incinge, este sa lucram cu soda si uleiurile mai jos de 40 de grade, iar dupa ce sapunul a ajuns la “trace”, sa il punem in forme si sa il lasam in frig. Sau la frigider. Saponificarea va avea loc, dar va dura mult mai mult.

O alta problema este ca, atunci cand sapunul ajunge la trace, si se adauga parfumul, colorantii, aditivii sau alte uleiuri, este ca soda caustica este inca foarte activa. Astfel incat , in final, in acest sapun pe care noi il facem nu vom avea acea imbogatire cu unt sau ulei de X. Soda nu discrimineaza, va reactiona si cu o parte din uleiul adaugat la final. Sapunul nostru va avea in final nu doar proprietatile uleiului X adaugat la final, ci si din proprietatile uleiurilor intrate in combinatia initiala. Se presupune ca vorbim de un procent de 5-20 la suta din tot amestecul de uleiuri ce ramane nesaponificat, nu doar ce adaugam noi la final.

Avantajul sapunului la rece, o metoda pe care si eu o folosesc, este acela ca ne da posibilitatea de a avea niste culori mai deschise decat in cazul sapunului facut la cald. sapunul se toarna mai usor, astfel ca este mai usor sa il modelam in ce forme si modele dorim. Sapunul la rece este la fel de alcalin precum cel facut la cald. Ba chiar un sapun lucrat la rece, daca trece prin faza de gel, poate fi considerat un sapun la cald.

Care e problema cu sapunurile facute la cald? Pai, din punctul meu de vedere, absolut nici una. Doar de marketing. Un sapun care se lucreaza la cald, presupune ca amestecul de unturi si uleiuri plus solutia de soda caustica este pus la cald, de cele mai multe ori in cuptorul electric, la o temperatura constanta dar nu prea ridicata, pana ce ajunge in faza de gel. Cand sapunul a ajuns in faza de gel, unturile si uleiurile au fost saponificate. Avem acolo deci sapun, doar ca este cald. Ce se face acum? se adauga parfumul (mai putin cain cazul sapunului la rece), colorantii, plantele, precum si uleiul sau uleiurile extra, cele care vor oferi sapunului proprietati hidratante. Si abia in cazul asta putem spune cu adevarat ca sapunul este imbogatit cu untul sau uleiul X, si putem fi siguri ca asa si este, nu e vorba de un amestec de uleiuri.

Sapunul la cald insa, poate sa fie mult mai greu de pus in forme, poate nu va fi la fel de spectaculos precum cel la rece. Textura este diferita (mie imi place foarte mult cum se simte un sapun care a trecut prin faza de gel sau care este facut la cald), si poate fi folosit imediat ce s-a racit. pH-ul lui este coborat, nu mai vorbim de un sapun alcalin pentru catva zile, asa cum este cazul cu sapunul la rece. Culoarea sa va fi mai intensa (si putin mai inchisa decat in cazul sapunului la rece), dar asta nu vad de ce ar fi un impediment.

Problema de la care pornisem, era aceea ca “uleiurile isi pierd proprietatile” daca sunt incalzite… Ei bine, pentru uleiurile si unturile saponificate, asta nu are nici o legatura cu proprietatile lor. Avem o reactie chimica intre un acid si o baza, din care rezulta, printre altele, o sare a metalului din baza (sodiu sau potasiu). Un compus chimic complet nou. Nu este un ulei, ca sa ne mai intereseze temperatura la care il tinem. Singura noastra grija este in legatura cu ce adaugam “extra”, unturile si uleiurile folosite pentru proprietatile hidratante. Cel mai bun control al temperaturii lor este in cazul sapunului la cald. La rece, mai greu sa ne asiguram ca intr-adevar le pastral la o temperatura de sub 60-70 de grade. In plus, ce nu am gasit eu studiat (si nu ma refer la folclorul de internet, care spune ca “vai stiati ca uleiul devine toxic daca il incalziti, si din cauza asta o sa patiti cutare si cutare”, fara o dovada logica si stiintifica atasata), este urmatorul lucru: la ce temperatura si pentru cat timp trebuie sa tinem un ulei pentru ca proprietatile lui chimice sa fie alterate? Sa nu uitam ca vorbim de un ulei ce ajunge pe stratum corneum, suprafata pielii, nu un ulei ce va fi ingerat si metabolizat. Si ce inseamna alterat? Eu stiu doar ca uleiurile, expuse la caldura, devin mai usor de oxidat. Si cred ca asta este singurul lucru care ne intereseaza atunci cand folosim un ulei pe piele: sa nu fie oxidat. Uleiul nu ajunge in sange daca il punem pe piele, fara unagent de penetrare imi este greu sa cred ca trece mai departe de bariera hidrolipidica a pielii. Daca aveti mai multe informatii despre chimia pielii , despre tipul de acizi grasi (forma si marime) care patrund pana in derm, chiar va rog sa imi scrieti, sunt informatii pe care le caut si eu. Asa ca … de fapt de ce ne ingrijoram noi aici?

Recunosc faptul ca si eu am crezut ca in cazul sapunurilor “la rece” , daca adaug unturile si uleiurile responsabile cu hidratarea la trace, doar ele vor ramane nesaponificate. Aflu insa ca nu este chiar asa, si ca singura metoda prin care pot sa ma asigur de asta, este sa fac un sapun la cald. Asa ca am de ales, intre un sapun mai aspectuos si unul care poate avea un aspect usor rustic. Nimic rau in asta, desigur, chestie de gust. Si de marketing, in aceasta lume in care am inceput sa descriem un produs cosmetic mai ales prin ce nu are , nu prin ce are :-)

Desigur, in ceea ce am scris mai sus se regasesc opiniile mele personale. Ceea ce cred in acest moment. Asta nu inseamna ca , daca citesc ceva ce ma contrazice si ma convinge, nu voi recunoaste ca am gresit si imi voi revizui parerea. Dar, rogu-va, nu imi povestiti folclor, ci trimiteti-ma catre studii reale si date stiintifice, nu sperietori :-)

Earth – Ylang, Patchouli si bere neagra

Un sapun din cale-afara de bland, pe care nu il voi mai putea replica in curand. Pentru ca, atunci cand l-am facut, eram cu mintile aiurea. Sa va povestesc.

Stiti ca berea neagra (berea in general) este acidulata. EI bine, atunci cand o folosesc in sapun, o las de obicei sa rasufle timp de o zi. De data aceasta, mi-am is ca e suficient sa o las un pic, sa o amestec cu lingura, si gata. Nu vreti sa stiti ce vulcan s-a starnit atunci cand am pus soda caustica in bere. O parte din bere s-a revarsat, ca si o parte din soda. Un sapun calculat sa aiba 5% extra ulei, a ajuns sa aiba x% extra ulei, nu va pot spune cat anume. Ca atare, este un sapun un pic mai moale decat suratele lui, care nu face foarte multa spuma (o parte din uleiul folosit pentru acest scop nu a fost saponificat), si care miroase precum pamantul reavan. Asa mi se pare mie, cel putin, combinatia de bere neagra, ylang ylang si patchouli. Un miros destul de masculin si proaspat, imi aminteste de diminetile petrecute la cort sau la cabana, pe munte, de mirosul de reavan de dupa ploaie.

Sapunul mai contine si fibre de matase naturala (obtinuta dupa ce larvele au iesit din cocon, nici o larvanu a fost ucisa in procesul acesta!), precum si o idee de mica gri, pentru accentul de culoare.

Nici nu mi-am mai salvat reteta ne nervi, dar tin minte clar ca in el am pus ulei de samburi de palmier si ulei de masline :) . Cel putin :) )

Asa ca, pentru toti cei care doresc sa isi restabileasca legatura cu Marea Mama, La Nedeia va prezinta …. Earth!

Ho Ho Ho & RRR :-)

Multa vreme a trecut de cand nu am mai scris, dar nu e usor :) . Vremea a trecut, lucrul a continuat, si s-a apropiat anul nou.

Pana atunci, cand vin cu forte proaspete si produse noi, am decis ca nu ar fi rau sa incerc sa mai facun sapun. De data asta nu la rece, ci la cald.

O sa imi spuneti ca se strica uleiurile folosite. Fals. De ce? Sapunul a fost lucrat cu superfat 0 (adica fara exces de grasime, toata grasimea folosita a fost saponificata complet), urmand ca abia la final sa adaug 5% ulei de samburi de piersica , colorant si parfum.

Acest sapun are o conditie mai speciala. In sensul ca este facut nu pentru marele public, daca pot spune asa, ci este un batch “intern”. Am facut ordine pe rafturi si, pentru ca aveam o mana de uleiuri care se aflau prea aproape de data de expirare, am decis ca locul lor e in sapun. Le-am saponificat complet si am obtinut un sapun galbior, la care am adaugat foarte putin dioxid de titan in ulei de ricin – sincer va spun ca nu am remarcat nici o diferenta de culoare, am adaugat oricum extrem de putin, si un parfum pe care l-am primit cadou la o comanda, ce aduce cumva la miros cu sapunul cu “o patrime crema hidratanta” (ca si cum mai crede cineva chestia asta cu crema :P ). SI a iesit sapunul RRR. Reciclare, Refolosire, Reconditionare.

Pentru ca uleiurile se apropiau de expirare, am zis ca e un moment bun sa testez cu acest sapun felul in care se simte parfumul respectiv. Nu e deranjant, dar e totusi puternic. Probabil ca sapunul asta va ajunge pe la tara, unde nu conteaza neaparat daca sapunul miroase a ulei esential de levantica sau a d*ve dupa ce lucrezi in curte :) .

Testat pe piele insa mi-a placut foarte mult senzaita cremoasa. Este un sapun suficient de tare ca si consistenta, spumant, nimic deosebit fata de un sapun la rece. Doar ca nu arata la fel, dupa cum se vede in poza (facuta cu telefonul).

Ce mai contine pe langa cele specificate mai sus?
- MULT MULT MULT ulei de canepa virgin
- MULT ulei de cocos
- macerat foarte concentrat de musetel in ulei de floarea soarelui
- macerat foarte concentrat de galbenele in ulei de floarea soarelui
- ulei de in
- ulei de soia
- ulei de macese
- ulei de luminita serii (evening primrose)
- fibre de matase
- kaolin

Daca vrea cineva sa il incerce totusi, ne auzim la anul :) .

Lavandine

In fine, un sapun pe care il iubeste si sotul meu. Barbatii sunt pretentiosi in ceea ce priveste sapunurile, asa ca am fost tare multumita cand am auzit ca ii place Lavandine, mai ales pe post de sapun de ras.

Din uleiuri de masline si samburi de palmier, cu adaos de unt de cacao si argila alba, mirosind a lavandin si cu o nota delicata de pigment mineral, Lavandine sta si se usuca pentru a fi din ce in ce mai bun atunci cand va ajunge la viitorii sai prieteni!

Vacanta si nu numai

Nedeia, dupa doua concursuri http://clarra.wordpress.com/2011/10/12/concursul-nr-21-castiga-cu-nedeia/ si http://www.cojocarii.ro/2011/10/21/giveaway-la-nedeia/, isi ia o mica dar binemeritata vacanta. Ma bucur de aer curat, copil si soare. Dar pana atunci, am mai dat din maini. Nu am pozat tot, dar macar cate putin cate putin.

Vroiam sa va vorbesc despre faptul ca orice persoana care face sapun ajunge la un moment dat sa fie nevoita sa refaca un REbatch de sapun. Din diverse motive: a uitat sa adauge un ingredient, a cantarit gresit si si-a dat seama prea tarziu, sapunul s-a separat… Fac parte din categoria sapun separat in faza de gel. Un sapun care trebuia sa fie minunat, un galben – portocaliu tare placut , si cu o textura fina, a trebuit sa fie ajutat sa supravietuiasca.

Asa ca s-a ajuns la rebatch-ul sapunului meu cu lapte de capra bio, miere de salcam si ulei de catina, pe o baza de uleiuri saponificate de cocos, masline, canepa, palmier, grasime de unt, infuzie concentrata de musetel si galbenele, ceva fibre de matase si lapte de vaca pudra. A ajuns in faza de gel, si , facand la suprafata o crusta superba, nu am remarcat ca inlauntrul sau se intamplau povesti :) . Asa ca la taiere am avut neplacuta surpriza sa nu il gasesc fin si neted, ci separat. Asa ca l-am luat la prelucrat prin razuire (pe razatoare, evident!), l-am inmuiat frumos de tot, am adaugat o portie generoasa de ulei de samburi de piersica, ulei esential de lemongrass si eucalipt (dar lemongrass-ul prevaleaza), si l-am reintrodus in matrita… dupa cateva ore l-am scos, taiat, mirosit, folosit. E ratusca cea urata, care mai are nevoie de vreo doua saptamani pentru a se intari cuviincios, si care se uita la mine vesela de pe rafturile de sub masa. Vesela pentru ca am ajutat-o sa se transforme intr-o spuma matasoasa, si pentru ca am pozat-o intr-un asa decor minunat, dis de dimineata :)

Pachetele pe drum…

Uf, dupa cateva zile de weekend nebun, am revenit acasa si m-am pus pe gatit balsmauri de buze. Si le-am si trimis. Dragelor, sunt pe drum, iar maine sper sa ma vad cu voi, cele din Bucuresti :)

Intre timp am mai mesterit si un sampon solid, de care sunt tare incantata. Si m-am obisnuit sa ma clatesc pe par cu un litru de apa in care am pus o lingura de otet alb. I LOVE my hair!!!!

Zeita marii

Ieri s-au implinit noua luni de dragoste. Intre mine si scumpa mea fata. Noua luni de cand am vazut-o prima data, de cand dragostea mea pentru ea a crescut exponential, de cand ma straduiesc sa fiu un om si mai bun decat pana acum. Asa ca, in cinstea ei, m-am pus pe facut sapun.

Numele ei inseamna “zeita”. Mai poarta si numele unei flori asociate unei sarbatori romanesti de mijloc de vara, o sarbatoare solara, o floare delicata, parfumata si aurie. Si, cum fata mea s-a nascut la finele anotimpului verde, purtand in nari miros de mare, am decis ca acest sapun nu poate fi decat unul cu miros proaspat, floral, care sa aduca a primavara, vara si mare in acelasi timp. Un sapun simplu, din uleiuri saponificate de masline (extravirgin) si cocos, cu adaos de spirulina din plin, ceara de albine, putin ulei de migdale dulci si parfum din ulei esential de bergamota si geranium. Un sapun foarte foarte foarte bland cu pielea. Nu doar pentru ca asa a fsot gandita reteta de la inceput, ci si pentru ca …. am constatat ca, dupa ce am turnat solutia de soda caustica peste uleiuri, pe fundul borcanului se mai gasea ceva soda nedizolvata. Asta inseamna ca o cantitate nedeterminata de uleiuri va ramane nesaponificata. Adica va fi un sapun ce va sta mult timp la uscat si intarit, dar va fi foarte bland pentru pielea de copil sau pielea sensibila. O binecuvantare, asa cum este si printesa mea pentru mine.

Acest sapun este “editie limitata”. Transa aceasta de sapun va fi doar pentru uz personal si pentru familia mea. O sa fac zilele viitoare si varianta pentru prieteni, pentru care voi avea grija sa fi dizolvat bine bine soda in apa. Va fi un sapun cu siguranta mai tare, dar tot la fel de prietenos.

Iat-o si pe “Zeita Marii”, cum se numeste acest sapun, imediat dupa taiere. Un lot limitat, de sapte sapunuri.

Si dupa inca niste ore, acum si personalizat cu stampila “La Nedeia” :)

I need “Somebody to… scrub!”

De cateva saptamani ma delectez cu … karaoke :) . Da, Karaoke, si anume Queen. I-am iubit din adolescenta, ii mai iubesc si acum, si nu ratez nici o ocazie sa cand atunci cand ii aud: la radio, la televizor sau in capul meu. Si nu am o voce urata, pot spune fara sa rosesc :) . Si pentru ca imi place sa imi exersez vocea, una din preferatele mele este “Somebody to Love”. Varianta originala, nu cea “in memoriam”, cu George Michael. Nu, cea cu Freddie , cel care adora opera, cel excentric si jucaus pe scena.

Asa ca , acum o saptamana, fredonand intr-una aceasta melodie, cap-coada, gandindu-ma la un sapun, m-am pomenit cantand finalul melodiei…. doar ca, privind un pumn de ceara carnauba pe care tocmai o folosisem la un alt proiect unde era nevoie de ceva “stiffness”, mi-a iesit pe gura un mare adevar: “somebody to….. scrub”. Acel “scruuuuuuub” lung si descendent ce se insira pe doua octave la finalul melodiei, care te face sa iti tii sufletul in dinti si sa te lasi patruns de armonie si liniste. Apoi incepe corul: ” find me, find me, somebody to love”…

Si asa, exaltata de noua mea idee, m-am pus la treaba. De ce sa nu atac sapunaritul cu un sapun tare, un scrub puternic, pentru cei cu piele jinduind dupa o atingere mai puternica? Sau pentru niste maini care, la atingerea sapunului, sa beneficieze de un mic masaj? Si toate acestea – profitand de niste uleiuri minunate, cu o baza de lapte de cocos?

Si iata-l, cateva ore mai tarziu, Un sapun care s-a intarit foarte repede, dar care inca pastreaza un iz uleios la atingere, o pelicula fina ce te face sa te intrebi daca acesta este un sapun tare sau nu…. Este tare, exfoliant si in acelasi timp si dulce. Cu spuma si parfum de geranium si bergamota, un parfum suav, fin, discret, care sa nu mute nasurile sensibile. Dupa ce efectul scrubului trece, veti descoperi ca este un sapun emolient si fin.

“Somebody to… scrub!” contine uleiuri saponificate de cocos, canepa extravirgin, masline extravirgin, palmier, orez si floarea soarelui, ceara carnauba si lapte de cocos. Ceara carnauba ramasa nesaponificata este responsabila pentru masaj si scrub. PArfumat cu ulei esential de geranium si bergamota , o combinatie subtila si delicata, iar la final am adaugat pentru extra emoliere ulei de migdale dulci in care a fost infuzata vanilie de bourbon.

Atentie! daca aveti o piele sensibila, nu va spalati cu acest sapun direct pe corp! folositi un burete pe care sa il frecati mai intai de sapun, pentru a reduce cantitatea de ceara ce va va masa!

Pretul se refera la 100 de grame de produs. Fiecare sapun cantareste minim 60 de grame. Va voi cantacta individual pentru a va confima pretul , dupa cantarirea sapunurilor.

Deci? I need… somebody to…. scrub!!!!

Somebody to.... scrub!

Somebody to.... scrub!

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 143 other followers